Articolul 35 – Evaluarea impactului asupra protecției datelor

(1) Având în vedere natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării, în cazul în care un tip de prelucrare, în special cel bazat pe utilizarea noilor tehnologii, este susceptibil să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul efectuează, înaintea prelucrării, o evaluare a impactului operațiunilor de prelucrare prevăzute asupra protecției datelor cu caracter personal. O evaluare unică poate aborda un set de operațiuni de prelucrare similare care prezintă riscuri ridicate similare.
(2) La realizarea unei evaluări a impactului asupra protecției datelor, operatorul solicită avizul responsabilului cu protecția datelor, dacă acesta a fost desemnat.
(3) Evaluarea impactului asupra protecției datelor menționată la alineatul (1) se impune mai ales în cazul:
(a) unei evaluări sistematice și cuprinzătoare a aspectelor personale referitoare la persoane fizice, care se bazează pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, și care stă la baza unor decizii care produc efecte juridice privind persoana fizică sau care o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă;
(b) prelucrării pe scară largă a unor categorii speciale de date, menționată la articolul 9 alineatul (1), sau a unor date cu caracter personal privind condamnări penale și infracțiuni, menționată la articolul 10; sau
(c) unei monitorizări sistematice pe scară largă a unei zone accesibile publicului.
(4) Autoritatea de supraveghere întocmește și publică o listă a tipurilor de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor, în conformitate cu alineatul (1). Autoritatea de supraveghere comunică aceste liste comitetului menționat la articolul 68.
(5) Autoritatea de supraveghere poate, de asemenea, să stabilească și să pună la dispoziția publicului o listă a tipurilor de operațiuni de prelucrare pentru care nu este necesară o evaluare a impactului asupra protecției datelor. Autoritatea de supraveghere comunică aceste liste comitetului.
(6)  Înainte de adoptarea listelor menționate la alineatele (4) și (5), autoritatea de supraveghere competentă aplică mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 63 în cazul în care aceste liste implică activități de prelucrare care presupun furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii către persoane vizate sau monitorizarea comportamentului acestora în mai multe state membre ori care pot afecta în mod substanțial libera circulație a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii.
(7) Evaluarea conține cel puțin:
(a) o descriere sistematică a operațiunilor de prelucrare preconizate și a scopurilor prelucrării, inclusiv, după caz, interesul legitim urmărit de operator;
(b) o evaluare a necesității și proporționalității operațiunilor de prelucrare în legătură cu aceste scopuri;
(c) o evaluare a riscurilor pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate menționate la alineatul (1); și
(d) măsurile preconizate în vederea abordării riscurilor, inclusiv garanțiile, măsurile de securitate și mecanismele menite să asigure protecția datelor cu caracter personal și să demonstreze conformitatea cu dispozițiile prezentului regulament, luând în considerare drepturile și interesele legitime ale persoanelor vizate și ale altor persoane interesate.
(8) La evaluarea impactului operațiunilor de prelucrare efectuate de operatorii sau de persoanele împuternicite de operatori relevante, se are în vedere în mod corespunzător respectarea de către operatorii sau persoanele împuternicite respective a codurilor de conduită aprobate menționate la articolul 40, în special în vederea unei evaluări a impactului asupra protecției datelor.
(9) Operatorul solicită, acolo unde este cazul, avizul persoanelor vizate sau al reprezentanților acestora privind prelucrarea prevăzută, fără a aduce atingere protecției intereselor comerciale sau publice ori securității operațiunilor de prelucrare.
(10) Atunci când prelucrarea în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) sau (e) are un temei juridic în dreptul Uniunii sau al unui stat membru sub incidența căruia intră operatorul, iar dreptul respectiv reglementează operațiunea de prelucrare specifică sau setul de operațiuni specifice în cauză și deja s-a efectuat o evaluare a impactului asupra protecției datelor ca parte a unei evaluări a impactului generale în contextul adoptării respectivului temei juridic, alineatele (1)-(7) nu se aplică, cu excepția cazului în care statele membre consideră că este necesară efectuarea unei astfel de evaluări înaintea desfășurării activităților de prelucrare.
(11) Acolo unde este necesar, operatorul efectuează o analiză pentru a evalua dacă prelucrarea are loc în conformitate cu evaluarea impactului asupra protecției datelor, cel puțin atunci când are loc o modificare a riscului reprezentat de operațiunile de prelucrare.

Articolul 40 – Coduri de conduită

(1) Statele membre, autoritățile de supraveghere, comitetul și Comisia încurajează elaborarea de coduri de conduită menite să contribuie la buna aplicare a prezentului regulament, ținând seama de caracteristicile specifice ale diverselor sectoare de prelucrare și de nevoile specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii.
(2) Asociațiile și alte organisme care reprezintă categorii de operatori sau de persoane împuternicite de operatori pot pregăti coduri de conduită sau le pot modifica sau extinde pe cele existente, în scopul de a specifica modul de aplicare a prezentului regulament, cum ar fi în ceea ce privește:
(a) prelucrarea în mod echitabil și transparent;
(b) interesele legitime urmărite de operatori în contexte specifice;
(c) colectarea datelor cu caracter personal;
(d) pseudonimizarea datelor cu caracter personal;
(e) informarea publicului și a persoanelor vizate;
(f) exercitarea drepturilor persoanelor vizate;
(g) informarea și protejarea copiilor și modalitatea în care trebuie obținut consimțământul titularilor răspunderii părintești asupra copiilor;
(h) măsurile și procedurile menționate la articolele 24 și 25 și măsurile de asigurare a securității prelucrării, menționate la articolul 32;
(i) notificarea autorităților de supraveghere cu privire la încălcările securității datelor cu caracter personal și informarea persoanelor vizate cu privire la aceste încălcări;
(j) transferul de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale; sau
(k) proceduri extrajudiciare și alte proceduri de soluționare a litigiilor pentru soluționarea litigiilor între operatori și persoanele vizate în ceea ce privește prelucrarea, fără a aduce atingere drepturilor persoanelor vizate, în temeiul articolelor 77 și 79.
(3) La codurile de conduită aprobate în temeiul alineatului (5) din prezentul articol și care au o valabilitate generală în temeiul alineatului (9) din prezentul articol pot adera nu numai operatorii sau persoanele împuternicite de operatori care fac obiectul prezentului regulament, ci și operatorii sau persoanele împuternicite de operatori care nu fac obiectul prezentului regulament în temeiul articolului 3, în scopul de a oferi garanții adecvate în cadrul transferurilor de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale în condițiile menționate la articolul 46 alineatul (2) litera (e). Acești operatori sau persoane împuternicite de operatori își asumă angajamente cu caracter obligatoriu și executoriu, prin intermediul unor instrumente contractuale sau al altor instrumente obligatorii din punct de vedere juridic, în scopul aplicării garanțiilor adecvate respective, inclusiv cu privire la drepturile persoanelor vizate.
(4) Codul de conduită prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol cuprinde mecanisme care permit organismului menționat la articolul 41 alineatul (1) să efectueze monitorizarea obligatorie a respectării dispozițiilor acestuia de către operatorii sau persoanele împuternicite de operatori care se angajează să îl aplice, fără a aduce atingere sarcinilor și competențelor autorităților de supraveghere care sunt competente în temeiul articolului 55 sau 56.
(5) Asociațiile și alte organisme menționate la alineatul (2) din prezentul articol care intenționează să pregătească un cod de conduită sau să modifice sau să extindă un cod existent transmit proiectul de cod, de modificare sau de extindere autorității de supraveghere care este competentă în temeiul articolului 55. Autoritatea de supraveghere emite un aviz cu privire la conformitatea cu prezentul regulament a proiectului de cod, de modificare sau de extindere și îl aprobă în cazul în care se constată că acesta oferă garanții adecvate suficiente.
(6) În cazul în care proiectul de cod, de modificare sau de extindere este aprobat în conformitate cu alineatul (5), iar codul de conduită în cauză nu are legătură cu activitățile de prelucrare din mai multe state membre, autoritatea de supraveghere înregistrează și publică codul.
(7) În cazul în care un proiect de cod de conduită, de modificare sau de extindere are legătură cu activitățile de prelucrare din mai multe state membre, înainte de aprobare, autoritatea de supraveghere competentă în temeiul articolului 55 îl transmite, prin procedura menționată la articolul 63, comitetului, care emite un aviz cu privire la conformitatea cu prezentul regulament a proiectului respectiv, sau, în situația menționată la alineatul (3) din prezentul articol, oferă garanții adecvate.
(8) În cazul în care avizul menționat la alineatul (7) confirmă conformitatea cu prezentul regulament a proiectului de cod, de modificare sau de extindere sau în cazul în care, în situația menționată la alineatul (3), oferă garanții adecvate, comitetul transmite avizul său Comisiei.
(9) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a decide că codul de conduită, modificarea sau extinderea aprobate care i-au fost prezentate în temeiul alineatului (8) din prezentul articol au valabilitate generală în Uniune. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 93 alineatul (2).
(10) Comisia asigură publicitatea adecvată pentru codurile aprobate asupra cărora s-a decis că au valabilitate generală în conformitate cu alineatul (9).
(11) Comitetul regrupează toate codurile de conduită, modificările și extinderile aprobate într-un registru și le pune la dispoziția publicului prin mijloace corespunzătoare.

Articolul 41 – Monitorizarea codurilor de conduită aprobate

(1) Fără a aduce atingere sarcinilor și competențelor autorității de supraveghere competente în temeiul articolelor 57 și 58, monitorizarea respectării unui cod de conduită în temeiul articolului 40 poate fi realizată de un organism care dispune de un nivel adecvat de expertiză în legătură cu obiectul codului și care este acreditat în acest scop de autoritatea de supraveghere competentă.
(2) Un organism menționat la alineatul (1) poate fi acreditat pentru monitorizarea respectării unui cod de conduită dacă:
(a) a demonstrat autorității de supraveghere competente, într-un mod satisfăcător, independența și expertiza sa în legătură cu obiectul codului;
(b) a instituit proceduri care îi permit să evalueze eligibilitatea operatorilor și a persoanelor împuternicite de operatori în vederea aplicării codului, să monitorizeze respectarea de către aceștia a dispozițiilor codului și să revizuiască periodic funcționarea acestuia;
(c) a instituit proceduri și structuri pentru tratarea plângerilor privind încălcări ale codului sau privind modul în care codul a fost sau este pus în aplicare de un operator sau o persoană împuternicită de operator, precum și pentru asigurarea transparenței acestor proceduri și structuri pentru persoanele vizate și pentru public; și
(d) a demonstrat autorității de supraveghere competente, într-un mod satisfăcător, că sarcinile și atribuțiile sale nu creează conflicte de interese.
(3) Autoritatea de supraveghere competentă transmite proiectul de cerințe pentru acreditarea unui organism menționat la alineatul (1) din prezentul articol comitetului, în conformitate cu mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 63.
(4) Fără a aduce atingere sarcinilor și competențelor autorității de supraveghere competente și dispozițiilor capitolului VIII, un organism menționat la alineatul (1) din prezentul articol ia măsuri corespunzătoare, sub rezerva unor garanții adecvate, în cazul încălcării codului de către un operator sau o persoană împuternicită de operator, inclusiv prin suspendarea sau excluderea respectivului operator sau a respectivei persoane din cadrul codului. Organismul în cauză informează autoritatea de supraveghere competentă cu privire la aceste măsuri și la motivele care le-au determinat.
(5) Autoritatea de supraveghere competentă revocă acreditarea unui organism menționat la alineatul (1) în cazul în care nu mai sunt îndeplinite cerințele pentru acreditare sau măsurile luate de organismul în cauză încalcă prezentul regulament.
(6) Prezentul articol nu se aplică prelucrării efectuate de autorități și organisme publice.

Articolul 42 – Certificare

(1) Statele membre, autoritățile de supraveghere, comitetul și Comisia încurajează, în special la nivelul Uniunii, instituirea de mecanisme de certificare în domeniul protecției datelor, precum și de sigilii și mărci în acest domeniu, care să permită demonstrarea faptului că operațiunile de prelucrare efectuate de operatori și de persoanele împuternicite de operatori respectă prezentul regulament. Sunt luate în considerare necesitățile specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii.
(2) Mecanismele de certificare din domeniul protecției datelor, sigiliile sau mărcile aprobate în temeiul alineatului (5) din prezentul articol sunt instituite nu numai pentru a fi respectate de operatorii sau de persoanele împuternicite de operatori care fac obiectul prezentului regulament, ci și pentru a demonstra existența unor garanții adecvate oferite de operatorii sau de persoanele împuternicite de operatori care nu fac obiectul prezentului regulament, în temeiul articolului 3, în cadrul transferurilor de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale în condițiile menționate la articolul 46 alineatul (2) litera (f). Acești operatori sau persoane împuternicite de operatori își asumă angajamente cu caracter obligatoriu și executoriu, prin intermediul unor instrumente contractuale sau al altor instrumente obligatorii din punct de vedere juridic, în scopul aplicării garanțiilor adecvate respective, inclusiv cu privire la drepturile persoanelor vizate.
(3) Certificarea este voluntară și disponibilă prin intermediul unui proces transparent.
(4) Certificarea în conformitate cu prezentul articol nu reduce responsabilitatea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator de a respecta prezentul regulament și nu aduce atingere sarcinilor și competențelor autorităților de supraveghere care sunt competente în temeiul articolului 55 sau 56.
(5) Organismele de certificare menționate la articolul 43 sau autoritatea de supraveghere competentă emit o certificare în temeiul prezentului articol, pe baza criteriilor aprobate de către autoritatea de supraveghere competentă respectivă în temeiul articolului 58 alineatul (3), sau de către comitet în temeiul articolului 63. În cazul în care criteriile sunt aprobate de comitet, aceasta poate duce la o certificare comună, și anume sigiliul european privind protecția datelor.
(6) Operatorul sau persoana împuternicită de operator care supune activitățile sale de prelucrare mecanismului de certificare oferă organismului de certificare menționat la articolul 43 sau, după caz, autorității de supraveghere competente, toate informațiile necesare pentru desfășurarea procedurii de certificare, precum și accesul la activitățile de prelucrare respective.
(7) Certificarea este eliberată unui operator sau unei persoane împuternicite de operator pentru o perioadă maximă de trei ani și poate fi reînnoită în aceleași condiții, cu condiția ca criteriile relevante să fie îndeplinite în continuare. Certificarea este retrasă, după caz, de către organismele de certificare menționate la articolul 43 sau de către autoritatea de supraveghere competentă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite criteriile pentru certificare.
(8) Comitetul regrupează toate mecanismele de certificare și sigiliile și mărcile de protecție a datelor într-un registru și le pune la dispoziția publicului prin orice mijloc corespunzător.

Articolul 51 – Autoritatea de supraveghere

(1) Fiecare stat membru se asigură că una sau mai multe autorități publice independente sunt responsabile de monitorizarea aplicării prezentului regulament, în vederea protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea și în vederea facilitării liberei circulații a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii („autoritatea de supraveghere”).ț
(2) Fiecare autoritate de supraveghere contribuie la aplicarea coerentă a prezentului regulament în întreaga Uniune. În acest scop, autoritățile de supraveghere cooperează atât între ele, cât și cu Comisia, în conformitate cu capitolul VII.
(3) În cazul în care mai multe autorități de supraveghere sunt instituite într-un stat membru, acesta desemnează autoritatea de supraveghere care reprezintă autoritățile respective în cadrul comitetului și instituie un mecanism prin care să asigure respectarea de către celelalte autorități a normelor privind mecanismul pentru asigurarea coerenței prevăzut la articolul 63.
(4) Fiecare stat membru notifică Comisiei dispozițiile de drept pe care le adoptă în temeiul prezentului capitol până la 25 mai 2018 și, fără întârziere, orice modificare ulterioară pe care o aduce acestor dispoziții.

Articolul 59 – Rapoarte de activitate

Fiecare autoritate de supraveghere întocmește un raport anual cu privire la activitățile sale, care poate include o listă a tipurilor de încălcări notificate și a tipurilor de măsuri luate în conformitate cu articolul 58 alineatul (2). Rapoartele se transmit parlamentului național, guvernului și altor autorități desemnate prin dreptul intern. Acestea se pun la dispoziția publicului, a Comisiei și a comitetului.

Articolul 61 – Asistență reciprocă

(1) Autoritățile de supraveghere își furnizează reciproc informații relevante și asistență pentru a pune în aplicare prezentul regulament în mod coerent și instituie măsuri de cooperare eficace între ele. Asistența reciprocă se referă, în special, la cereri de informații și măsuri de supraveghere, cum ar fi cereri privind autorizări și consultări prealabile, inspecții și investigații.
(2) Fiecare autoritate de supraveghere ia toate măsurile corespunzătoare necesare pentru a răspunde unei cererii a unei alte autorități de supraveghere, fără întârzieri nejustificate și cel târziu în termen de o lună de la data primirii cererii. Aceste măsuri pot include, în special, transmiterea informațiilor relevante privind desfășurarea unei investigații.
(3) Cererile de asistență cuprind toate informațiile necesare, inclusiv scopul cererii și motivele care stau la baza acesteia. Informațiile care fac obiectul schimbului se utilizează numai în scopul în care au fost solicitate.
(4) Autoritatea de supraveghere solicitată nu poate refuza să dea curs cererii, cu excepția cazului în care:
(a) nu are competență privind obiectul cererii sau măsurile pe care este solicitată să le execute; sau
(b) a da curs cererii ar încălca prezentul regulament sau dreptul Uniunii sau dreptului intern sub incidența căruia intră autoritatea de supraveghere care a primit cererea.
(5) Autoritatea de supraveghere căreia i s-a adresat cererea informează autoritatea de supraveghere care a transmis cererea cu privire la rezultate sau, după caz, la progresele înregistrate ori măsurile întreprinse pentru a răspunde cererii. Autoritatea de supraveghere solicitată își motivează fiecare refuz de a da curs cererii în temeiul alineatului (4).
(6) Ca regulă, autoritățile de supraveghere solicitate furnizează informațiile solicitate de alte autorități de supraveghere pe cale electronică, utilizând un formular standard.
(7) Autoritățile de supraveghere solicitate nu percep nicio taxă pentru acțiunile întreprinse de acestea în temeiul unei cereri de asistență reciprocă. Autoritățile de supraveghere pot conveni asupra unor norme privind retribuțiile reciproce în cazul unor cheltuieli specifice rezultate în urma acordării de asistență reciprocă în situații excepționale.
(8) În cazul în care o autoritate de supraveghere nu furnizează informațiile menționate la alineatul (5) din prezentul articol în termen de o lună de la primirea cererii din partea altei autorități de supraveghere, aceasta din urmă poate adopta o măsură provizorie pe teritoriul propriului stat membru, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1). În acest caz, necesitatea urgentă de a acționa în temeiul articolului 66 alineatul (1) este considerată a fi îndeplinită și necesită o decizie obligatorie urgentă din partea comitetului, în conformitate cu articolul 66 alineatul (2).
(9) Comisia, printr-un act de punere în aplicare, poate specifica forma și procedurile pentru asistența reciprocă menționată în prezentul articol, precum și modalitățile de schimb de informații pe cale electronică între autoritățile de supraveghere și între autoritățile de supraveghere și comitet, în special formularul standard menționat la alineatul (6) din prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (2).

Articolul 62 – Operațiuni comune ale autorităților de supraveghere

(1) După caz, autoritățile de supraveghere desfășoară operațiuni comune, inclusiv investigații comune și măsuri comune de aplicare a legii, în care sunt implicați membri sau personal din autoritățile de supraveghere ale altor state membre.
(2) În cazul în care operatorul sau persoana împuternicită de operator deține sedii în mai multe state membre sau dacă un număr semnificativ de persoane vizate din mai multe state membre sunt susceptibile de a fi afectate în mod semnificativ de operațiuni de prelucrare, o autoritate de supraveghere din fiecare dintre statele membre respective are dreptul de a participa la operațiunile comune. Autoritatea de supraveghere care este competentă în conformitate cu articolul 56 alineatul (1) sau alineatul (4) invită autoritățile de supraveghere din fiecare dintre aceste state membre să ia parte la operațiunile comune respective și răspunde fără întârziere la cererea de participare a unei autorități de supraveghere.
(3) O autoritate de supraveghere poate, în conformitate cu dreptul intern și cu acordul autorității de supraveghere din statul membru de origine, să acorde competențe, inclusiv competențe de investigare, membrilor sau personalului autorității de supraveghere din statul membru de origine implicați în operațiuni comune sau, în măsura în care dreptul statului membru al autorității de supraveghere din statul membru de primire permite acest lucru, poate autoriza membrii sau personalul autorității de supraveghere din statul membru de origine să își exercite competențele de investigare în conformitate cu dreptul statului membru al acestei din urmă autorități. Astfel de competențe de investigare pot fi exercitate doar sub coordonarea și în prezența membrilor sau personalului autorității de supraveghere din statul membru de primire. Membrii sau personalul autorității de supraveghere din statul membru de origine sunt supuși dreptului intern sub incidența căruia intră autoritatea de supraveghere din statul membru de primire.
(4) În cazul în care, în conformitate cu alineatul (1), personalul unei autorități de supraveghere din statul membru de origine își desfășoară activitatea într-un alt stat membru, statul membru de primire își asumă responsabilitatea pentru acțiunile personalului respectiv, inclusiv răspunderea pentru eventualele prejudicii cauzate de membrii personalului respectiv în cursul operațiunilor acestora, în conformitate cu dreptul statului membru pe teritoriul căruia își desfășoară operațiunile.
(5) Statul membru pe teritoriul căruia s-au produs prejudiciile repară aceste prejudicii în condițiile aplicabile prejudiciilor cauzate de propriul său personal. Statul membru de origine al autorității de supraveghere al cărei personal a cauzat prejudicii unei persoane de pe teritoriul unui alt stat membru rambursează acestui alt stat membru totalitatea sumelor pe care le-a plătit persoanelor îndreptățite în numele acestora.
(6) Fără a aduce atingere exercitării drepturilor sale față de terțe părți și cu excepția alineatului (5), fiecare stat membru se abține, în cazul prevăzut la alineatul (1), de la a pretinde de la un alt stat membru rambursarea despăgubirilor pentru prejudiciile menționate la alineatul (4).
(7) În cazul în care este planificată o operațiune comună, iar o autoritate de supraveghere nu se conformează, în termen de o lună, obligației prevăzute în a doua teză a alineatului (2) din prezentul articol, celelalte autorități de supraveghere pot adopta o măsură provizorie pe teritoriul statului membru al respectivei autorități, în conformitate cu articolul 55. În acest caz, necesitatea urgentă de a acționa în temeiul articolului 66 alineatul (1) este considerată a fi îndeplinită și necesită un aviz de urgență sau o decizie obligatorie urgentă din partea comitetului, în conformitate cu articolul 66 alineatul (2).

Articolul 64 – Avizul comitetului

(1) Comitetul emite un aviz de fiecare dată când o autoritate de supraveghere competentă intenționează să adopte oricare dintre măsurile de mai jos. În acest scop, autoritatea de supraveghere competentă comunică proiectul de decizie comitetului, atunci când:
(a) vizează adoptarea unei liste de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor, în conformitate cu articolul 35 alineatul (4);
(b) în conformitate cu articolul 40 alineatul (7), se referă la conformitatea cu prezentul regulament a unui proiect de cod de conduită sau a unei modificări sau extinderi a unui cod de conduită;
(c) vizează aprobarea cerințelor pentru acreditarea unui organism în conformitate cu articolul 41 alineatul (3), a unui organism de certificare în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) sau a criteriilor de certificare menționate la articolul 42 alineatul (5);
(d) vizează determinarea clauzelor standard în materie de protecție a datelor menționate la articolul 46 alineatul (2) litera (d) sau la articolul 28 alineatul (8);
(e) vizează autorizarea clauzelor contractuale menționate la articolul 46 alineatul (3) litera (a); sau
(f) vizează aprobarea regulilor corporatiste obligatorii în sensul articolului 47.
(2) Orice autoritate de supraveghere, președintele comitetului sau Comisia poate solicita ca orice chestiune de aplicare generală sau care produce efecte în mai mult de un stat membru să fie examinată de comitet în vederea obținerii unui aviz, în special în cazul în care o autoritate de supraveghere competentă nu respectă obligațiile privind asistența reciprocă în conformitate cu articolul 61 sau privind operațiunile comune în conformitate cu articolul 62.
(3) În cazurile menționate la alineatele (1) și (2), comitetul emite un aviz cu privire la chestiunea care îi este prezentată, cu condiția să nu fi emis deja un aviz cu privire la aceeași chestiune. Avizul respectiv este adoptat în termen de opt săptămâni cu majoritatea simplă a membrilor comitetului. Această perioadă poate fi prelungită cu șase săptămâni, ținându-se seama de complexitatea chestiunii. În ceea ce privește proiectul de decizie menționat la alineatul (1) transmis membrilor comitetului în conformitate cu alineatul (5), un membru care nu a emis obiecții într-un termen rezonabil indicat de președinte se consideră a fi de acord cu proiectul de decizie.
(4) Autoritățile de supraveghere și Comisia comunică pe cale electronică comitetului, fără întârzieri nejustificate, printr-un formular standard, orice informație relevantă, inclusiv, după caz, o sinteză a faptelor, proiectul de decizie, motivele care fac necesară adoptarea unei astfel de măsuri, precum și opiniile altor autorități de supraveghere vizate.
(5) Președintele comitetului informează pe cale electronică, fără întârzieri nejustificate:
(a) membrii comitetului și Comisia cu privire la orice informație relevantă care i-a fost comunicată, utilizând un formular standard. Secretariatul comitetului furnizează traduceri ale informațiilor relevante, acolo unde este necesar; și
(b) autoritatea de supraveghere menționată, după caz, la alineatele (1) și (2), și Comisia cu privire la aviz și îl publică.
(6) Autoritatea de supraveghere competentă menționată la alineatul (1) nu își adoptă proiectul de decizie menționat la alineatul (1) în termenul menționat la alineatul (3).
(7) Autoritatea de supraveghere competentă menționată la alineatul (1) ține seama pe deplin de avizul comitetului și comunică pe cale electronică președintelui comitetului, în termen de două săptămâni de la primirea avizului, dacă își va păstra sau își va modifica proiectul de decizie și, dacă este cazul, transmite proiectul de decizie modificat, utilizând un formular standard.
(8) În cazul în care autoritatea de supraveghere competentă menționată la alineatul (1) informează președintele comitetului, în termenul menționat la alineatul (7) din prezentul articol, că intenționează să nu se conformeze avizului comitetului, integral sau parțial, oferind motivele relevante, se aplică articolul 65 alineatul (1).

Articolul 65 – Soluționarea litigiilor de către comitet

(1) Pentru a asigura aplicarea corectă și coerentă a prezentului regulament în cazuri individuale, comitetul adoptă o decizie obligatorie în următoarele cazuri:
(a) atunci când, în unul dintre cazurile menționate la articolul 60 alineatul (4), o autoritate de supraveghere vizată a formulat o obiecție relevantă și motivată la un proiect de decizie a autorității de supraveghere principale și autoritatea de supraveghere principală nu a dat curs obiecției sau a respins o astfel de obiecție ca nefiind relevantă sau motivată. ◄ Decizia obligatorie se referă la toate chestiunile vizate de obiecția relevantă și motivată, în special la chestiunea dacă prezentul regulament a fost încălcat;
(b) în cazul în care există opinii divergente cu privire la care dintre autoritățile de supraveghere vizate deține competența pentru sediul principal;
c) în cazul în care o autoritate de supraveghere competentă nu solicită avizul comitetului în cazurile menționate la articolul 64 alineatul (1) sau nu ține seama de avizul comitetului emis în temeiul articolului 64. În acest caz, orice autoritate de supraveghere vizată sau Comisia poate comunica chestiunea comitetului.
(2) Decizia menționată la alineatul (1) se adoptă în termen de o lună de la prezentarea chestiunii, cu o majoritate de două treimi a membrilor comitetului. Acest termen poate fi prelungit cu o lună, ținându-se seama de complexitatea chestiunii. Decizia menționată la alineatul (1) se motivează și se adresează autorității de supraveghere principale și tuturor autorităților de supraveghere vizate, fiind obligatorie pentru acestea.
(3) În cazul în care comitetul nu a fost în măsură să adopte o decizie în termenele menționate la alineatul (2), acesta își adoptă decizia în termen de două săptămâni de la data expirării celei de a doua luni menționate la alineatul (2), cu o majoritate simplă a membrilor săi. În cazul în care membrii comitetului au opinii divergente în proporții egale, decizia se adoptă prin votul președintelui.
(4) Autoritățile de supraveghere vizate nu adoptă o decizie asupra chestiunii prezentate comitetului în conformitate cu alineatul (1) în termenele menționate la alineatele (2) și (3).
(5) Președintele comitetului notifică, fără întârzieri nejustificate, decizia menționată la alineatul (1) autorităților de supraveghere vizate. Comitetul informează Comisia cu privire la acest lucru. Decizia se publică pe site-ul comitetului, fără întârziere, după notificarea de către autoritatea de supraveghere a deciziei finale menționate la alineatul (6).
(6) Autoritatea de supraveghere principală sau, dacă este cazul, autoritatea de supraveghere la care s-a depus plângerea își adoptă decizia finală pe baza deciziei menționate la alineatul (1) din prezentul articol, fără întârziere nejustificată și în termen de cel mult o lună de la notificarea de către comitet a deciziei sale. Autoritatea de supraveghere principală sau, dacă este cazul, autoritatea de supraveghere la care s-a depus plângerea informează comitetul cu privire la data la care decizia sa finală este notificată operatorului sau persoanei împuternicite de operator și, respectiv, persoanei vizate. Decizia finală a autorităților de supraveghere vizate se adoptă în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 60 alineatele (7), (8) și (9). Decizia finală se referă la decizia menționată la alineatul (1) din prezentul articol și precizează faptul că decizia menționată la respectivul alineat va fi publicată pe site-ul al comitetului, în conformitate cu alineatul (5). La decizia finală se anexează decizia menționată la alineatul (1) din prezentul articol.

Articolul 66 – Procedura de urgență

(1) În circumstanțe excepționale, atunci când o autoritate de supraveghere vizată consideră că există o necesitate urgentă de a acționa în scopul protejării drepturilor și libertăților persoanelor vizate, aceasta poate, prin derogare de la mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolele 63, 64 și 65 sau de la procedura menționată la articolul 60, să adopte de îndată măsuri provizorii menite să producă efecte juridice pe propriul său teritoriu, cu o perioadă de valabilitate determinată, care să nu depășească trei luni. Autoritatea de supraveghere comunică fără întârziere aceste măsuri și motivele adoptării lor celorlalte autorități de supraveghere vizate, comitetului și Comisiei.
(2) În cazul în care o autoritate de supraveghere a adoptat o măsură în temeiul alineatului (1) și consideră că este necesară adoptarea de urgență a unor măsuri definitive, aceasta poate solicita un aviz de urgență sau o decizie obligatorie urgentă din partea comitetului, indicând motivele pentru această solicitare.
(3) Orice autoritate de supraveghere poate solicita un aviz de urgență sau o decizie obligatorie urgentă, după caz, din partea comitetului în cazul în care o autoritate de supraveghere competentă nu a luat o măsură adecvată într-o situație în care există o necesitate urgentă de a acționa pentru a proteja drepturile și libertățile persoanelor vizate, indicând motivele pentru solicitarea unui astfel de aviz sau a unei astfel de decizii, inclusiv pentru necesitatea urgentă de a acționa.
(4) Prin derogare de la articolul 64 alineatul (3) și de la articolul 65 alineatul (2), un aviz de urgență sau o decizie obligatorie urgentă menționat(ă) la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol este adoptat(ă) în termen de două săptămâni cu majoritate simplă a membrilor comitetului.

Articolul 67 – Schimb de informații

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare cu un domeniu de aplicare general pentru a defini modalitățile de realizare a schimbului electronic de informații între autoritățile de supraveghere, precum și între autoritățile de supraveghere și comitet, în special formularul standard menționat la articolul 64.
Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 93 alineatul (2).

Articolul 68 – Comitetul european pentru protecția datelor

(1) Comitetul european pentru protecția datelor („comitetul”) este instituit ca organ al Uniunii și are personalitate juridică
(2) Comitetul este reprezentat de președintele său.
(3) 
 Comitetul este alcătuit din șeful unei autorități de supraveghere din fiecare stat membru și din Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau reprezentanții respectivi ai acestora.
(4) În cazul în care într-un stat membru mai multe autorități de supraveghere sunt responsabile de monitorizarea aplicării dispozițiilor adoptate în temeiul prezentului regulament, se numește un reprezentant comun în conformitate cu dreptul intern al statului membru respectiv.
(5) Comisia are dreptul de a participa la activitățile și reuniunile comitetului fără a avea drept de vot. Comisia numește un reprezentant. Președintele comitetului comunică Comisiei activitățile comitetului.
(6) În cazurile menționate la articolul 65, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor deține drept de vot numai cu privire la deciziile care privesc principiile și normele aplicabile în ceea ce privește instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii care corespund pe fond cu cele din prezentul regulament.

Articolul 69 – Independență

(1) Comitetul acționează independent în îndeplinirea sarcinilor sale sau în exercitarea competențelor sale în conformitate cu articolele 70 și 71.
(2) Fără a aduce atingere solicitărilor din partea Comisiei menționate la articolul 70 alineatele (1) și (2), comitetul, în îndeplinirea sarcinilor sale sau în exercitarea competențelor sale, nu solicită și nu acceptă instrucțiuni de la nicio parte externă.

Articolul 70 – Sarcinile comitetului

(1) Comitetul asigură aplicarea coerentă a prezentului regulament. În acest scop, din proprie inițiativă sau, după caz, la solicitarea Comisiei, comitetul are, în special, următoarele sarcini:
(a) să monitorizeze și să asigure aplicarea corectă a prezentului regulament, în cazurile prevăzute la articolele 64 și 65, fără a aduce atingere sarcinilor autorităților naționale de supraveghere;
(b) să ofere consiliere Comisiei cu privire la orice aspect legat de protecția datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii, inclusiv cu privire la orice propunere de modificare a prezentului regulament;
(c) să ofere consiliere Comisiei cu privire la formatul și procedurile pentru schimbul de informații între operatori, persoanele împuternicite de operatori și autoritățile de supraveghere pentru regulile corporatiste obligatorii;
(d) să emită orientări, recomandări și bune practici privind procedurile de ștergere a linkurilor către datele cu caracter personal, a copiilor sau a reproducerilor acestora de care dispun serviciile de comunicații accesibile publicului, astfel cum se menționează la articolul 17 alineatul (2);
(e) să examineze, din proprie inițiativă, la cererea unuia dintre membrii săi sau la cererea Comisiei, orice chestiune referitoare la aplicarea prezentului regulament și să emită orientări, recomandări și bune practici pentru a încuraja aplicarea coerentă a prezentului regulament;
(f) să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu prezentul alineat litera (e) în vederea detalierii criteriilor și condițiilor pentru deciziile bazate pe crearea de profiluri menționate la articolul 22 alineatul (2);
(g) să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat pentru stabilirea încălcării securității datelor cu caracter personal și stabilirii întârzierilor nejustificate menționate la articolul 33 alineatele (1) și (2), precum și pentru circumstanțele speciale în care un operator sau o persoană împuternicită de către operator are obligația de a notifica încălcarea securității datelor cu caracter personal;
(h) să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat în ceea ce privește circumstanțele în care o încălcare a securității datelor cu caracter personal este susceptibilă să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, menționate la articolul 34 alineatul (1);
(i) să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat în scopul detalierii criteriilor și cerințelor aplicabile transferurilor de date cu caracter personal bazate pe regulile corporatiste obligatorii care trebuie respectate de operatori și cele care trebuie respectate de persoanele împuternicite de operatori, precum și cu privire la cerințe suplimentare necesare pentru a asigura protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate menționate la articolul 47;
(j) să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat în vederea detalierii criteriilor și cerințelor pentru transferurile de date cu caracter personal menționate la articolul 49 alineatul (1);
(k) să elaboreze orientări destinate autorităților de supraveghere, referitoare la aplicarea măsurilor menționate la articolul 58 alineatele (1), (2) și (3) și să stabilească amenzile administrative în conformitate cu articolul 83;
(l) să revizuiască aplicarea practică a orientărilor, recomandărilor și bunelor practici;
(m) să emită orientări, recomandări și bune practici în conformitate cu litera (e) din prezentul alineat în vederea stabilirii procedurilor comune de raportare de către persoanele fizice a încălcărilor prezentului regulament în conformitate cu articolul 54 alineatul (2);
(n) să încurajeze elaborarea de coduri de conduită și stabilirea unor mecanisme de certificare, precum și a unor sigilii și mărci în domeniul protecției datelor, în conformitate cu articolele 40 și 42;
(o) să aprobe criteriile de certificare în temeiul articolului 42 alineatul (5) și să țină un registru public al mecanismelor de certificare și al sigiliilor și mărcilor în materie de protecție a datelor, în temeiul articolului 42 alineatul (8), și al operatorilor certificați sau al persoanelor împuternicite de operatori certificate, stabiliți (stabilite) în țări terțe, în temeiul articolului 42 alineatul (7);
(p) să aprobe cerințele menționate la articolul 43 alineatul (3), în vederea acreditării organismelor de certificare menționate la articolul 43;
(q) să prezinte Comisiei un aviz privind cerințele de certificare menționate la articolul 43 alineatul (8);
(r) să prezinte Comisiei un aviz privind pictogramele menționate la articolul 12 alineatul (7);
(s) să prezinte Comisiei un aviz pentru evaluarea caracterului adecvat al nivelului de protecție într-o țară terță sau o organizație internațională, inclusiv pentru a determina dacă o țară terță, un teritoriu, sau unul sau mai multe sectoare specificate din acea țară terță, sau o organizație internațională nu mai asigură un nivel de protecție adecvat. În acest scop, Comisia pune la dispoziția comitetului toată documentația necesară, inclusiv corespondența purtată cu autoritățile publice ale țării terțe, în ceea ce privește acea țară terță, acel teritoriu sau acel sector, sau cu organizația internațională;
(t) să emită avize privind proiectele de decizii ale autorităților de supraveghere în conformitate cu mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 64 alineatul (1) privind chestiunile prezentate în conformitate cu articolul 64 alineatul (2) și să emită decizii obligatorii în temeiul articolului 65, inclusiv în cazurile menționate la articolul 66;
(u) să promoveze cooperarea și schimbul eficient bilateral și multilateral de informații și bune practici între autoritățile de supraveghere;
(v) să promoveze programe comune de formare și să faciliteze schimburile de personal între autoritățile de supraveghere, precum și, după caz, cu autoritățile de supraveghere ale țărilor terțe sau organizațiilor internaționale;
(w) să promoveze schimbul de cunoștințe și de documente privind legislația și practicile în materie de protecție a datelor cu autoritățile de supraveghere a protecției datelor la nivel mondial;
(x) să emită avize privind codurile de conduită elaborate la nivelul Uniunii în temeiul articolului 40 alineatul (9); și
(y) să țină un registru electronic accesibil publicului cu deciziile luate de autoritățile de supraveghere și de instanțe cu privire la chestiuni tratate în cadrul mecanismului pentru asigurarea coerenței.
(2) În cazul în care Comisia consultă comitetul, aceasta poate indica un termen limită, ținând seama de caracterul urgent al chestiunii.
(3) Comitetul își transmite avizele, orientările, recomandările și bunele practici Comisiei și comitetului menționat la articolul 93 și le face publice.
(4) Dacă este cazul, comitetul consultă părțile interesate și le oferă posibilitatea de a face observații într-un termen rezonabil. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 76, comitetul publică rezultatele procedurii de consultare.

Articolul 71 – Rapoarte

(1) Comitetul întocmește un raport anual privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrare în Uniune și, dacă este relevant, în țări terțe și organizații internaționale. Raportul este pus la dispoziția publicului și transmis Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.
(2) Raportul anual include o revizuire a aplicării practice a orientărilor, recomandărilor și bunelor practici menționate la articolul 70 alineatul (1) litera (l), precum și a deciziilor obligatorii menționate la articolul 65.

Articolul 74 – Sarcinile Președintelui

(1) Președintele are următoarele sarcini:
(a) să convoace reuniunile comitetului și să stabilească ordinea de zi;
(b) să notifice deciziile adoptate de comitet, în conformitate cu articolul 65, autorității de supraveghere principale și autorităților de supraveghere vizate;
(c) să asigure îndeplinirea la timp a sarcinilor comitetului, în special în ceea ce privește mecanismul pentru asigurarea coerenței menționat la articolul 63.
(2) Comitetul stabilește în regulamentul său de procedură repartizarea sarcinilor între președinte și vicepreședinți.

Articolul 75 – Secretariatul

(1) Comitetul dispune de un secretariat, care este asigurat de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.
(2) Secretariatul își îndeplinește sarcinile exclusiv pe baza instrucțiunilor președintelui comitetului.
(3) Personalul Autorității Europene pentru Protecția Datelor implicat în îndeplinirea sarcinilor conferite comitetului în temeiul prezentului regulament face obiectul unor linii de raportare separate în raport cu personalul implicat în îndeplinirea sarcinilor conferite Autorității Europene pentru Protecția Datelor.
(4) Dacă este oportun, comitetul și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor elaborează și publică un memorandum de înțelegere pentru punerea în aplicare a prezentului articol, care să stabilească condițiile cooperării și să se aplice personalului Autorității Europene pentru Protecția Datelor implicat în îndeplinirea sarcinilor conferite comitetului în temeiul prezentului regulament.
(5) Secretariatul oferă sprijin analitic, administrativ și logistic comitetului.
(6)  Secretariatul este responsabil în special de următoarele:
(a) gestionarea curentă a activității comitetului;
(b) comunicarea dintre membrii comitetului, președintele acestuia și Comisie;
(c) comunicarea cu alte instituții și cu publicul;
(d) utilizarea mijloacelor electronice pentru comunicarea internă și externă;
(e) traducerea informațiilor relevante;
(f) pregătirea și monitorizarea acțiunilor ulterioare reuniunilor comitetului;
(g) pregătirea, redactarea și publicarea avizelor, deciziilor privind soluționarea litigiilor dintre autoritățile de supraveghere și a altor texte adoptate de comitet.

Articolul 76 – Confidențialitate

(1) Discuțiile din cadrul comitetului sunt confidențiale în cazul în care comitetul consideră că acest lucru este necesar în conformitate cu regulamentul său de procedură.
(2) Accesul la documentele prezentate membrilor comitetului, experților și reprezentanților părților terțe este reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Articolul 93 – Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

Articolul 94 – Abrogarea Directivei 95/46/CE

(1) Decizia 95/46/CE se abrogă cu efect de la 25 mai 2018.
(2) Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament. Trimiterile la Grupul de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal instituit prin articolul 29 din Directiva 95/46/CE se interpretează ca trimiteri la Comitetul european pentru protecția datelor instituit prin prezentul regulament.