Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR)

* Acest text este versiunea consolidată a legii (după modificările realizate prin Legea nr. 129/2018).

CAPITOLUL I – Dispoziții generale

Articolul 1
(1) Se înfiinţează Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare Autoritatea naţională de supraveghere, ca autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice alte autoritate a administraţiei publice, ca şi faţă de orice persoană fizică sau juridică din domeniul privat, care exercită atribuţiile ce îi sunt date în competenţă prin dispoziţiile legale din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal şi al liberei circulaţii a acestor date.
(2) Autoritatea națională de supraveghere are drept obiectiv apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal şi cu libera circulaţie a acestor date.
(3) Atribuţiile Autorităţii naţionale de supraveghere sunt, în principal, reglementate prin Regulamentul (UE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, denumit în continuare Regulamentul general privind protecţia datelor, şi prin legislaţia naţională de transpunere a Directivei (UE) a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a deciziei-cadru a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 119 din 4 mai 2016.
(3¹) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale se asigură Autorităţii naţionale de supraveghere, la un nivel corespunzător, resurse umane, tehnice şi financiare, sediu şi infrastructură.
(4) Sediul Autorității naționale de supraveghere este în municipiul București.

Articolul 2
(1) Autoritatea națională de supraveghere își exercită atribuțiile în mod transparent și imparțial.
(2) În exercitarea atribuțiilor sale Autoritatea națională de supraveghere nu se substituie autorităților publice.
(3) Autoritatea națională de supraveghere nu poate fi supusă nici unui mandat imperativ sau reprezentativ, nici unor influențe externe directe sau indirecte ori vreunei instrucțiuni sau dispoziții de la o parte externă, în cadrul îndeplinirii sarcinilor și al exercitării competențelor sale.

Articolul 3
(1) Autoritatea națională de supraveghere este condusă de un președinte, a cărui funcție este asimilată, din punctul de vedere al funcției de reprezentare, ordinii de precădere, drepturilor salariale și rangului de demnitate, celei de secretar de stat.
(2) Președintele conduce întreaga activitate a Autorității naționale de supraveghere și o reprezintă în fața Senatului și a Camerei Deputaților, în raporturile cu Guvernul, ministerele, alte autorități ale administrației publice, organizații neguvernamentale, precum și cu persoane fizice și juridice române și străine.
(3) În activitatea de conducere a Autorității naționale de supraveghere președintele este ajutat de un vicepreședinte, a cărui funcție este asimilată, din punctul de vedere al funcției de reprezentare, ordinii de precădere, drepturilor salariale și rangului de demnitate, celei de subsecretar de stat.
(4) Președintele Autorității naționale de supraveghere este ordonator principal de credite.
(5) În exercitarea atribuțiilor sale președintele Autorității naționale de supraveghere emite decizii și instrucțiuni obligatorii pentru autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice de drept privat și orice alte organisme, precum și pentru persoanele fizice a căror activitate intră sub incidența legislației referitoare la protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, denumite în continuare entități.
(6) Deciziile și instrucțiunile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(7) În exercitarea atribuțiilor legale ale Autorității naționale de supraveghere, entitățile prevăzute la alin. (5) sunt obligate să îi acorde sprijinul solicitat și să îi comunice sau, după caz, să îi pună la dispoziție informațiile, documentele sau actele pe care le dețin, în condițiile legii.

Articolul 4
(1) Activitatea președintelui, a vicepreședintelui și a personalului Autorității naționale de supraveghere are caracter public.
(2) La cererea persoanelor lezate în drepturile și libertățile lor sau datorită unor motive întemeiate, președintele Autorității naționale de supraveghere poate decide asupra caracterului confidențial al activității desfășurate în acest caz.

Articolul 5
(1) Președintele Autorității naționale de supraveghere prezintă anual rapoarte de activitate în ședința plenară a Senatului. Rapoartele trebuie să cuprindă informații relevante cu privire la activitatea Autorității naționale de supraveghere. Ele pot conține recomandări privind modificarea legislației sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor în legătură cu prelucrarea datelor personale.
(2) Raportul anual se transmite Senatului României, Camerei Deputaților, Guvernului României, Comisiei Europene și Comitetului european pentru protecția datelor. Raportul anual se dă publicității în cel mult 30 de zile de la data transmiterii către Senatul României.

CAPITOLUL II – Numirea și eliberarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui Autorității Naționale de Supraveghere

Articolul 6
(1) Președintele și vicepreședintele Autorității naționale de supraveghere sunt numiți de Senat, pentru un mandat cu durata de 5 ani. Mandatul președintelui și al vicepreședintelui poate fi reînnoit o singură dată.
(2) Poate fi numită în funcția de președinte sau de vicepreședinte al Autorității naționale de supraveghere orice persoană cu cetățenia română, absolventă a unei instituții de învățământ superior juridic, în condițiile legii. Președintele și vicepreședintele sunt persoane independente politic, cu o solidă competență profesională, inclusiv în domeniul protecției datelor cu caracter personal, o vechime de minimum 10 ani în specialitate, o bună reputație și care se bucură de o înaltă probitate civică.
(3) Calitatea de președinte sau de vicepreședinte al Autorității naționale de supraveghere este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice.
(4) Pe perioada în care ocupă aceste funcții, președintele și vicepreședintele Autorității naționale de supraveghere nu pot face parte din partide sau din alte structuri politice și nu au dreptul să dețină, direct ori indirect, acțiuni sau părți sociale la societăți comerciale cu obiect de activitate în domenii care se află în competența Autorității naționale de supraveghere.

Articolul 7
(1) Propunerile de candidați pentru funcția de președinte sau de vicepreședinte al Autorității naționale de supraveghere se fac de către Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.
(2) Candidații depun la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului actele prin care dovedesc că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a exercita funcția de președinte sau de vicepreședinte al Autorității naționale de supraveghere. Candidații vor fi audiați de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Senatul hotărăște asupra numirii acestora, după audierea în plen.
(3) Numirea președintelui și a vicepreședintelui Autorității naționale de supraveghere se face cu votul majorității senatorilor. Dacă la primul tur de scrutin nu se obține această majoritate, se va organiza un nou tur de scrutin la care vor participa numai candidații situați pe primele două locuri la turul de scrutin anterior

Articolul 8
(1) Mandatul de președinte, respectiv de vicepreședinte al Autorității naționale de supraveghere începe pe data numirii și durează până la instalarea în funcție a noului președinte, respectiv vicepreședinte.
(2) Înainte de începerea exercitării mandatului, președintele și vicepreședintele Autorității naționale de supraveghere vor depune în fața plenului Senatului următorul jurământ: “Jur să respect Constituția și legile țării și să apăr drepturile și libertățile cetățenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credință și imparțialitate atribuțiile de președinte/vicepreședinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”
(3) Jurământul poate fi depus, după caz, și fără formula religioasă.
(4) Refuzul depunerii jurământului conduce la infirmarea numirii în funcție a președintelui, respectiv a vicepreședintelui Autorității naționale de supraveghere și deschide procedura pentru o nouă numire în funcție.

Articolul 9
(1) Mandatul președintelui, respectiv al vicepreședintelui Autorității naționale de supraveghere încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcție, incompatibilitate cu alte funcții publice sau private, imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile mai mult de 90 de zile, constatată prin examen medical de specialitate, în cazul pensionării din oficiu ori în caz de deces.
(2) Revocarea din funcție a președintelui, respectiv a vicepreședintelui Autorității naționale de supraveghere se face de plenul Senatului, ca urmare a încălcării grave a dispozițiilor prezentei legi, dacă nu mai îndeplinește condițiile cerute de lege pentru numire sau în cazul unor abateri grave în îndeplinirea atribuțiilor.
(3) Demisia, incompatibilitatea, îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de lege, imposibilitatea de îndeplinire a funcției sau decesul se constată de către Biroul permanent al Senatului, în cel mult 15 zile de la apariția cauzei care determină încetarea mandatului.
(4) Perioada de îndeplinire a funcției de președinte și vicepreședinte al Autorității naționale de supraveghere constituie vechime în specialitate juridică.

CAPITOLUL III – Atribuțiile președintelui și ale vicepreședintelui Autorității Naționale de Supraveghere

Articolul 10
(1) Președintele Autorității naționale de supraveghere are, în principal, următoarele atribuții:
a) organizează și coordonează activitatea Autorității naționale de supraveghere;
b) asigură monitorizarea aplicării Regulamentului general privind protecția datelor;
c) asigură monitorizarea aplicării legislației naționale de transpunere a Directivei (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului;
d) asigură monitorizarea aplicării și a altor dispoziții legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;
e) poate face propuneri privind inițierea unor proiecte de acte normative sau modificarea actelor normative în vigoare în domenii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal; este solicitat, în vederea emiterii de avize, în numele Autorității naționale de supraveghere, atunci când se elaborează proiecte de acte normative referitoare la protecția drepturilor și libertăților persoanelor, în privința prelucrării datelor cu caracter personal;
f) primește și urmărește soluționarea, în condițiile legii, a petițiilor și cererilor adresate Autorității naționale de supraveghere și decide asupra acestora;
g) încadrează, în condițiile legii, personalul Autorității naționale de supraveghere și exercită dreptul de autoritate administrativă și disciplinară asupra acestora;
h) exercită funcția de ordonator principal de credite;
i) asigură cooperarea cu instituții similare din străinătate și reprezentarea în cadrul Comitetului european pentru protecția datelor, prevăzut la art. 68 din Regulamentul general privind protecția datelor;
j) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de prezenta lege, de actele normative care reglementează activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității naționale de supraveghere.
(2) În cadrul Autorității naționale de supraveghere se organizează și funcționează cabinetul președintelui, iar angajarea personalului acestuia se efectuează în condițiile legii.

Articolul 11
(1) Atribuțiile vicepreședintelui Autorității naționale de supraveghere sunt prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a acesteia.
(2) Vicepreședintele Autorității naționale de supraveghere îndeplinește atribuțiile președintelui în caz de imposibilitate temporară de exercitare a funcției de către acesta.

Articolul 12
(1) Președintele Autorității naționale de supraveghere își exercită atribuțiile de control din oficiu sau la cerere.
(2) Cererile pot fi adresate de orice persoană fizică, fără deosebire de cetățenie, vârstă, sex, apartenență politică sau convingeri religioase, precum și de persoane juridice.

Articolul 13
text abrogat prin Legea 129/2018 la data 24 iunie 2018

Articolul 14
(1) Președintele și vicepreședintele Autorității naționale de supraveghere, precum și personalul acesteia au acces, în condițiile legii, la documentele clasificate deținute de autoritățile publice sau de alte persoane juridice, în măsura în care acestea sunt necesare pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege.
(2) Președintele și vicepreședintele Autorității naționale de supraveghere, precum și personalul acesteia au obligația de a nu divulga sau de a nu face publice informațiile sau documentele clasificate la care au avut acces. Această obligație se menține și după încetarea activității persoanelor respective în cadrul Autorității naționale de supraveghere, sub sancțiunea prevăzută de legea penală.

CAPITOLUL III¹ – Exercitarea atribuțiilor de control și de soluționare a plângerilor

SECȚIUNEA 1 – Activitatea de control

Articolul 14¹
(1) Autoritatea națională de supraveghere efectuează investigații, în cazurile și condițiile prevăzute în competența sa, prin personalul împuternicit în acest scop, potrivit legii, de către președintele Autorității naționale de supraveghere, denumit în continuare personal de control.
(2) Personalul de control are dreptul să efectueze investigații, inclusiv inopinate, să ceară și să obțină de la operator și persoana împuternicită de operator, precum și, după caz, de la reprezentantul acestora, la fața locului și/sau în termenul stabilit, orice informații și documente, indiferent de suportul de stocare, să ridice copii de pe acestea, să aibă acces la oricare dintre incintele operatorului și persoanei împuternicite de operator, precum și să aibă acces și să verifice orice echipament, mijloc sau suport de stocare a datelor, necesare desfășurării investigației, în condițiile legii.
(3) În situația în care personalul de control este împiedicat în orice mod în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2), Autoritatea națională de supraveghere poate solicita autorizarea judiciară dată prin încheiere de către președintele Curții de Apel București sau de către un judecător delegat de acesta. O copie a autorizației judiciare se comunică obligatoriu entității controlate înainte de începerea investigației.
(4) Cererea de autorizare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părților. Judecătorul se pronunță asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii. Încheierea se motivează și se comunică Autorității naționale de supraveghere și entității controlate în termen de cel mult 48 de ore de la pronunțare.
(5) În cazul în care investigația trebuie desfășurată, inclusiv simultan, în mai multe spații deținute de către entitatea controlată, Autoritatea națională de supraveghere va introduce o singură cerere, instanța pronunțându-se printr-o încheiere în care se vor indica spațiile în care urmează să se desfășoare investigația.
(6) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informațiile de natură să justifice investigația, iar judecătorul sesizat este ținut să verifice dacă cererea este întemeiată.
(7) Încheierea prevăzută la alin. (3) poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 72 de ore de la comunicarea acesteia potrivit alin. (4). Contestația nu este suspensivă de executare.
(8) În toate situațiile, investigația nu poate începe înainte de ora 8,00 și nu poate continua după ora 18,00 și trebuie efectuată în prezența persoanei la care se efectuează investigația sau a reprezentantului său. Investigația poate continua și după ora 18,00 numai cu acordul scris al persoanei la care se efectuează aceasta sau a reprezentantului său.
(9) Identificarea și păstrarea obiectelor, precum și punerile de sigilii se fac conform dispozițiilor din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
(10) Autoritatea națională de supraveghere poate dispune efectuarea de expertize și audierea persoanelor ale căror declarații sunt considerate relevante și necesare desfășurării investigației.
(11) În activitatea de control, Autoritatea națională de supraveghere poate dispune aplicarea de măsuri corective prevăzute la art. 58 alin. (2) din Regulamentul general privind protecția datelor, inclusiv de sancțiuni contravenționale, poate formula recomandări și poate sesiza alte autorități competente, după caz.
(12) În cazul operațiunilor comune desfășurate pe teritoriul României la care participă și personalul desemnat de o altă autoritate de supraveghere dintr-un stat membru al Uniunii Europene, acesta își îndeplinește atribuțiile în limitele împuternicirii emise de președintele Autorității naționale de supraveghere.

Articolul 14²
(1) Sancțiunile contravenționale principale pe care le aplică Autoritatea națională de supraveghere, potrivit art. 58 alin. (2) lit. b) și i) din Regulamentul general privind protecția datelor, sunt avertismentul și amenda. Aplicarea amenzii se face în condițiile art. 83 din Regulamentul general privind protecția datelor.
(2) În cazul în care există posibilitatea ca, prin operațiunile de prelucrare pe care un operator sau o persoană împuternicită de operator intenționează să le efectueze, să se încalce legislația aplicabilă, Autoritatea națională de supraveghere emite o avertizare, potrivit art. 58 alin. (2) lit. a) din Regulamentul general privind protecția datelor.
(3) În funcție de circumstanțele fiecărui caz, măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi aplicate în mod distinct sau alături de alte măsuri corective prevăzute la art. 58 alin. (2) din Regulamentul general privind protecția datelor și la art. 14³ alin. (5) și (6) din prezenta lege.
(4) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptei. În cazul încălcărilor care durează în timp sau al celor constând în săvârșirea, în baza aceleiași rezoluții, la intervale diferite de timp, a mai multor acțiuni sau inacțiuni, care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași contravenții, prescripția începe să curgă de la data constatării sau de la data încetării ultimului act ori fapt săvârșit, dacă acest moment intervine anterior constatării.
(5) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (4) se întrerupe prin efectuarea oricărui act de procedură în cazul investigat, fără să poată depăși 4 ani de la data săvârșirii faptei. Întreruperea produce efecte față de toți participanții la săvârșirea respectivei încălcări.
(6) Amenzile prevăzute la alin. (1), stabilite în euro la art. 83 alin. (4) – (6) din Regulamentul general privind protecția datelor, se aplică și se achită în lei, la cursul oficial al Băncii Naționale a României de la data aplicării.

Articolul 14³
(1) În cazul prelucrărilor care intră în competența de control a Autorității naționale de supraveghere, cu excepția celor transfrontaliere, constatarea faptelor și aplicarea măsurilor prevăzute la art. 14² alin. (1) și (2) se fac prin proces-verbal de constatare/sancționare încheiat de personalul de control.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în situația în care cuantumul amenzii depășește echivalentul în lei al sumei de 300.000 euro, aplicarea amenzii se face prin decizie a președintelui Autorității naționale de supraveghere, care are la bază procesul-verbal de constatare și raportul personalului de control.
(3) În cazul prelucrărilor transfrontaliere care atrag competența Autorității naționale de supraveghere în calitate de autoritate de supraveghere principală, constatarea faptelor se face prin proces-verbal încheiat de personalul de control, iar aplicarea măsurilor prevăzute la art. 14² alin. (1) și (2), prin decizie a președintelui Autorității naționale de supraveghere, care are la bază procesul-verbal de constatare și raportul personalului de control.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător în cazul în care autoritatea de supraveghere dintr-un stat membru al Uniunii Europene a refuzat propunerea de a acționa în calitate de autoritate de supraveghere principală, înaintată de Autoritatea națională de supraveghere.
(5) Aplicarea măsurilor corective care constau în obligarea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator să respecte cererile persoanei vizate de exercitare a drepturilor, să asigure conformitatea operațiunilor de prelucrare cu dispozițiile legale aplicabile, obligarea operatorului să informeze persoana vizată cu privire la o încălcare a protecției datelor cu caracter personal se poate face prin proces-verbal de constatare/sancționare încheiat de personalul de control sau prin decizie a președintelui Autorității naționale de supraveghere.
(6) Aplicarea măsurilor corective care constau, după caz, în limitarea temporară sau definitivă, interdicția asupra prelucrării, rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal, restricționarea prelucrării, notificarea acestor acțiuni destinatarilor cărora le-au fost divulgate datele cu caracter personal, retragerea unei certificări sau obligarea organismului de certificare să retragă o certificare eliberată sau să nu elibereze o certificare în cazul în care cerințele de certificare nu sunt sau nu mai sunt îndeplinite, suspendarea fluxurilor de date către un destinatar dintr-o țară terță sau către o organizație internațională se dispune numai prin decizie a președintelui Autorității naționale de supraveghere.
(7) Decizia trebuie să conțină în mod obligatoriu următoarele elemente: datele de identificare ale Autorității naționale de supraveghere și numele reprezentantului legal al acesteia, datele de identificare ale operatorului/persoanei împuternicite de operator, codul numeric personal, după caz, descrierea faptelor și a împrejurărilor care pot fi avute în vedere la individualizarea măsurii, indicarea temeiului legal potrivit căruia se stabilește și se sancționează fapta, măsurile corective aplicate, termenul și modalitatea de plată a amenzii, după caz, termenul de exercitare a căii de atac și instanța de judecată competentă.

Articolul 14⁴
(1) Împotriva procesului-verbal de constatare/sancționare și/sau a deciziei de aplicare a măsurilor corective, după caz, operatorul sau persoana împuternicită de operator poate introduce contestație la secția de contencios administrativ a tribunalului competent, în termen de 15 zile de la înmânare, respectiv de la comunicare. Hotărârea prin care s-a soluționat contestația poate fi atacată numai cu apel. Apelul se judecă de curtea de apel competentă. În toate cazurile, instanțele competente sunt cele din România.
(2) Procesul-verbal de constatare/sancționare sau decizia președintelui Autorității naționale de supraveghere necontestată în termen de 15 zile de la data înmânării, respectiv comunicării, constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate. Introducerea contestației prevăzute la alin. (1) suspendă numai plata amenzii, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
(3) Termenul de plată a amenzii este de 15 zile de la data înmânării, respectiv de la data comunicării procesului-verbal de constatare/sancționare sau a deciziei președintelui Autorității naționale de supraveghere.

Articolul 14⁵
(1) Autoritatea națională de supraveghere poate dispune publicarea de către operator sau persoana împuternicită de operator a oricărei măsuri corective aplicate, cu suportarea de către aceștia a costurilor aferente.
(2) În cazul nerespectării măsurilor dispuse sau în cazul refuzului tacit sau expres de furnizare a tuturor informațiilor și documentelor solicitate în cadrul procedurii de investigație ori în cazul refuzului de supunere la investigație, Autoritatea națională de supraveghere poate dispune, prin decizie, aplicarea unei amenzi cominatorii de până la 3.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie.
(3) Decizia prevăzută la alin. (2) constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate. Împotriva acestei decizii se poate introduce contestație în condițiile art. 14⁴ alin. (1).

Articolul 14⁶
(1) Procedura de efectuare a investigațiilor de către personalul de control al Autorității naționale de supraveghere, în exercitarea atribuțiilor legale, se reglementează prin decizia președintelui Autorității naționale de supraveghere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În măsura în care prezenta lege nu prevede altfel, constatarea și aplicarea sancțiunilor contravenționale se realizează cu respectarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

SECȚIUNEA a 2-a – Activitatea de soluționare a plângerilor

Articolul 14⁷
(1) Orice persoană vizată care consideră că prelucrarea datelor sale cu caracter personal încalcă prevederile legale în vigoare are dreptul de a depune plângere la Autoritatea națională de supraveghere, în special în cazul în care reședința sa obișnuită, locul său de muncă sau presupusa încălcare se află sau, după caz, are loc pe teritoriul României. Plângerea poate fi depusă inclusiv prin mijloacele electronice de comunicare.
(2) Plângerea se înaintează personal sau prin reprezentant, cu anexarea împuternicirii emise în condițiile legii de un avocat sau a procurii notariale, după caz. Plângerea poate fi depusă și de către mandatarul persoanei vizate care este soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv.
(3) În cazul în care plângerea este depusă prin intermediul unui organism, al unei organizații, al unei asociații sau fundații fără scop patrimonial, acestea trebuie să dovedească faptul că au fost constituite legal, cu un statut ce prevede obiective de interes public, și că sunt active în domeniul protecției drepturilor și libertăților persoanelor vizate în ceea ce privește protecția datelor lor cu caracter personal. În acest caz, la plângere se anexează inclusiv împuternicirea sau procura notarială, după caz, conform alin. (2), din care să rezulte limitele mandatului acordat de persoana vizată.

Articolul 14⁸
(1) Procedura de soluționare a plângerilor se reglementează prin decizie a președintelui Autorității naționale de supraveghere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Autoritatea națională de supraveghere informează persoana vizată cu privire la admisibilitatea plângerii, în termen de cel mult 45 de zile de la înregistrare. În cazul în care se constată că informațiile din plângere sau documentele transmise sunt incomplete sau insuficiente, Autoritatea națională de supraveghere solicită persoanei vizate să completeze plângerea pentru a putea fi considerată admisibilă în vederea efectuării unei investigații. Un nou termen de cel mult 45 de zile curge de la data completării plângerii.
(3) Autoritatea națională de supraveghere informează persoana vizată în legătură cu evoluția sau cu rezultatul investigației întreprinse în termen de 3 luni de la data la care s-a comunicat acesteia că plângerea este admisibilă potrivit alin. (2). Informarea va cuprinde și calea de atac împotriva Autorității naționale de supraveghere.
(4) Dacă este necesară efectuarea unei investigații mai amănunțite sau coordonarea cu alte autorități de supraveghere în conformitate cu art. 57 alin. (1) lit. f) din Regulamentul general privind protecția datelor, Autoritatea națională de supraveghere informează persoana vizată în legătură cu evoluția investigației, din 3 în 3 luni, până la finalizarea acesteia. Rezultatul investigației se aduce la cunoștința persoanei vizate în termen de cel mult 45 de zile de la finalizarea acesteia.
(5) În cadrul procedurii de soluționare a plângerilor, investigațiile se efectuează în conformitate cu dispozițiile art. 14¹ -14⁶.
(6) În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (2) – (4), persoana vizată se poate adresa secției de contencios administrativ a tribunalului competent, după parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Recursul se judecă de curtea de apel competentă. În toate cazurile, instanțele competente sunt cele din România.

CAPITOLUL III² – Căi de atac judiciare

Articolul 14⁹
(1) Dacă în urma exercitării atribuțiilor sale legale, Autoritatea națională de supraveghere apreciază că au fost încălcate oricare dintre drepturile persoanelor vizate garantate de reglementările legale din domeniul protecției datelor personale, poate sesiza instanța competentă, potrivit legii. Persoana vizată dobândește de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citată în această calitate. Dacă persoana vizată își însușește acțiunea, încetează calitatea procesuală activă a Autorității naționale de supraveghere. Dacă persoana vizată nu își însușește acțiunea formulată de Autoritatea națională de supraveghere, instanța anulează cererea potrivit Codului de procedură civilă.
(2) Acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac ordinare sau extraordinare, formulate de Autoritatea națională de supraveghere, sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.
(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică și persoanei vizate care își însușește acțiunea formulată de Autoritatea națională de supraveghere în condițiile alin. (1).

Articolul 14¹⁰
(1) Contestarea actelor emise de Autoritatea națională de supraveghere în activitatea de control și de soluționare a plângerilor se efectuează potrivit art. 14¹⁴ și 14⁸.
(2) Actele administrative emise de Autoritatea națională de supraveghere în exercitarea atribuțiilor legale, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pot fi contestate la secția de contencios administrativ a tribunalului competent.
(3) Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.

Articolul 14¹¹
(1) Fără a se aduce atingere posibilității de a se adresa cu plângere Autorității naționale de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa instanței competente pentru apărarea drepturilor garantate de legislația aplicabilă, care le-au fost încălcate.
(2) În cazul în care a fost introdusă o cerere în justiție cu același obiect și având aceleași părți, Autoritatea națională de supraveghere poate dispune suspendarea sau/și clasarea plângerii, după caz.
(3) Orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanței competente pentru repararea acestuia.
(4) Instanța competentă este cea de la sediul operatorului sau al persoanei împuternicite de operator ori de la reședința obișnuită a persoanei vizate. Cererea este scutită de taxă de timbru.

CAPITOLUL IV – Organizare și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere

Articolul 15
(1) Regulamentul de organizare și funcționare, împreună cu structura organizatorică a Autorității, se întocmesc de Autoritatea națională de supraveghere și se aprobă de Biroul permanent al Senatului.
(2) Numărul maxim de posturi, exclusiv demnitarii, este de 85. Statul de funcții și structura posturilor pe compartimente se aprobă de președintele Autorității naționale de supraveghere.

Articolul 16
(1) Personalul Autorității naționale de supraveghere este format din funcționari publici sau, după caz, personal contractual și se încadrează prin examen sau concurs, în condițiile legii.
(2) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile individuale ale personalului Autorității naționale de supraveghere se stabilesc prin fișa postului, pe baza regulamentului de organizare și funcționare.
(3) Numirea, angajarea, promovarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu și, după caz, de muncă ale personalului Autorității naționale de supraveghere se fac prin decizie a președintelui acesteia, în condițiile legii.
(3¹) Activitatea desfășurată de personalul de specialitate cu studii juridice în cadrul Autorității naționale de supraveghere constituie vechime în specialitatea studiilor absolvite.
(3²) Personalul de conducere și execuție de altă specialitate decât cea juridică din cadrul Autorității naționale de supraveghere beneficiază de vechime în specialitatea studiilor absolvite.
(4) Personalul Autorității naționale de supraveghere nu poate deține acțiuni sau părți sociale la societățile comerciale cu obiect de activitate în domenii care se află în competența acesteia și nu poate avea calitatea de membru în organele de conducere ale unor asemenea societăți.
(5) Încălcarea prevederilor prezentei legi, a legilor speciale care reglementează domeniul de activitate al Autorității naționale de supraveghere sau a regulamentului de organizare și funcționare atrage răspunderea penală, contravențională sau disciplinară, după caz.

Articolul 17
(1) Autoritatea națională de supraveghere are un buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat.
(2) Autoritatea națională de supraveghere, cu consultarea Guvernului, își aprobă bugetul propriu și îl înaintează Guvernului în vederea includerii în bugetul de stat. Obiecțiile președintelui la proiectul de buget întocmit de Guvern se prezintă Parlamentului pentru soluționare.

Articolul 18
Salarizarea personalului Autorității naționale de supraveghere se realizează corespunzător funcțiilor similare din aparatul celor două Camere ale Parlamentului, în condițiile legii.

CAPITOLUL V – Dispoziții finale și tranzitorii

Articolul 19
(1) Baza de date și evidențele, inclusiv arhiva și celelalte documente deținute și gestionate de Avocatul Poporului, referitoare la activitatea de protecție a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, se preiau de către Autoritatea națională de supraveghere, pe bază de protocol de predare-primire, încheiat în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) La împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), Autoritatea națională de supraveghere preia activitatea de protecție a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și personalul aferent acestei activități de la instituția Avocatul Poporului.
(3) Până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), Guvernul va pune la dispoziție Autorității naționale de supraveghere spațiul și dotările necesare desfășurării activității acesteia.
(4) După adoptarea regulamentului prevăzut la art. 15 alin. (3), dar nu mai târziu de termenul prevăzut la alin. (1), Autoritatea națională de supraveghere va încadra personalul necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.

Articolul 20
(1) Numărul de 37 de posturi și fondurile aferente funcționării Autorității naționale de supraveghere se asigură prin diminuarea corespunzătoare a numărului de posturi și a fondurilor aprobate pentru Avocatul Poporului.
(2) Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările prevăzute la alin. (1) în structura bugetului de stat, în structura și volumul bugetelor celor două instituții – Avocatul Poporului și Autoritatea națională de supraveghere -, precum și în anexele la acestea.

Articolul 21
Până la împlinirea termenului prevăzut la art. 19 alin. (1), Avocatul Poporului va îndeplini în continuare atribuțiile prevăzute de lege în domeniul protecției persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Articolul 22
text abrogat prin Legea 129/2018 la data 24 iunie 2018

Articolul 23
Declarația formulată la art. 2 pct. 3 din Legea nr. 682/2001 privind ratificarea Convenției pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28ianuarie 1981, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 21 decembrie 2001, se modifică și va avea următorul cuprins:
“3. La art. 3 pct. 2 lit. c):
Prezenta convenție se aplică și prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate prin alte mijloace decât cele automate, care fac parte dintr-un sistem de evidență sau care sunt destinate a fi incluse într-un asemenea sistem.
Autoritatea națională competentă este Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.”

Articolul 24
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Biroul permanent al Senatului va transmite, în termen de 10 zile, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări propunerile de candidați pentru funcția de președinte și de vicepreședinte al Autorității naționale de supraveghere, în conformitate cu prevederile art. 7.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

* Această lege a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 9 mai 2005.

No tags for this post.